............................................................................................................................................................................................................................................................................. NU MAI DETIN ACEASTA SPECIE ! !! !!! Tin sa-i multumesc bunului meu prieten Dan [
cridav.sunphoto.ro] pentru minunatul cadou.
Pozele imi apartin!
BINSENII sint originali din Australia unde traiesc doua subspecii si au lungimea corporala de 12,5 _13 cm.La subspecia BATHILDA RUFICAUDA RUFICAUDA rosul de pe cap ,respectiv pe frunte pina in crestetul capului,partile laterale ale acestuia,fraul si partea superioara a gatului nu sunt presarate cu asa de multe pete albe ca la subspecia BATHILDA RUFICAUDA CLARESCENS HART .
Un inel de culoare rosiatica inconjoara ochiul care este de culoare galben-brun.Partea dorsala este acoperita de un penaj de culoare cenusiu_verzuie mata.Acoperitoarele rectricelor sint brune rosiatice cu varful terminat cu o pata alba.Rectricele brune inchis au steagul exterior rosu intunecat,numai penele din mijlocul cozi sint rosu carmin.Parte imferioara este alb-galbui deschis.Beregata in partea inferioara ,pieptul anterior si flancurile sint verzi cenusii presarate cu puncte albe care sunt mai mari spre coada.Ciocul este rosu stacojiu aprins ,iar picioarele puternice galben inchis.
Cealalalta subspecie BATHILDA RUFICAUDA CLARESCENS HART are pe spinare un penaj verde intens ,iar partea inferioara galbena ,mai intens de cit la specia tipica.Culoarea rosie a capului este extinsa si mai intensa .
In Europa nu poate fi facuta o delimitare intre cele doua subspecii intrucit nu s-a tinut seama de diferentele ce separa cele doua unitati taxonomice ,producindu-se incrucisari intre ele ,contribuind in acest fel la stergerea deosebirilor dintre aceste subspecii salbatice.
Asa se intimpla ca se intilnesc femele care au capul mai rosu decit al unor masculi,stiut fiinca de regula ,acestea au culori mai accentuate ale penajului chiar si atunci cind nu exista dimorfism sexual evident .chiar si in arealul natural pot fii intilnite asemenea exceptii.
Aceste pasarele ,denumite de crescatori binsen,populeaza in arealul lor natural si mai ales in sezonul secetos ,regiunile mai umede ,constituind cele mai mari si numerose stoluri din continentul australian.De regula,stau pe langa lanurile inundate de orez in zonele marginase ale savanelor ,iar in stepele uscate pot fi intilnite pe terasele din lungul raurilor .In timpul amiezii stau la umbra tufisurilor de la marginea savanelor si datorita coloritului verde al penajului sint foarte greu de observat in mediul inconjurator.
Se hranesc cu seminte coapte sau pirguite ale ierburilor si gramineelor mai rar cu insecte si aceasta numai in perioada reproducerii care incepe odata cu sezonul ploios.
Cuibul il construiesc din ierburi si frunze verzi si mai rar din iarba uscata ,plasindu-l deasupra solului in ierburile inalte din ambientul lor natural.DE regula acesta este ca un glob si se prezinta ca o constructie fina mai rar neglijat si dezordonat alcatuita.Pentru intrare si iesire din cuib acesta este prevazut cu un orificiu ,care uneori se prelungeste cu un colidor in forma de tub.Masculul care vara incetare materiale la locul ales pentru cuib ,iar femela il cladeste .Femela depune ouale imediat dupa terminarea cuibului ,uneori oua inainte continuand construirea lui pana la depunerea intregii ponte.
Pasarile binsen au un temperament foarte vioi,intru-na se misca si zboara de colo colo chemandu-se prin strigatul siss-lic.
Cand se sperie strigatul este tcec_tcec.Cintecul se poate auzi destul de frecvent si consta din strofe monotonice care suna ca un di-de-li-de-lel.
Numai masculul canta si acesta e un semn sigur de determinare a sexelor.Pentru a ademeni femela ,masculul se aseaza pe craca ,strins lipit de ea tine un pai in cioc si canta.Cand nu canta o giuguleste cu ciocul si foarte rar o atinge cu coada ,in toate cazurile tine capul ridicat in sus desupra femelei.Sarind de pe o parte pe alta a femelei continua dansul de ademenire,apoi calca femela.
Dupa cladirea cuibului femela incepe sa oua-ponta consta din 4-6 oua .Cand sunt mai multe atunci nu sunt toate fecundate .In timpul zilei clocesc cu randul atat femela cit si masculul .noaptea sant amandoi in cuib.Incubatia dureaza 12-14 zile .Femelele clocesc adorabil abia la virsta de doi ani mai ales daca perechile sunt solid formate .Clocesc cu sirg si sant insensibile la deranjamente .Dupa 12-14 zile din ouale de culoare alba ies pui care au pielea galben-rosiatica ,fiind acoperiti de un puf cenusiu-seamana foarte bine cu puii de pescarusi japonezi de culoare deschisa .
Imediat dupa iesirea puilor din ou ,parintii incep sa caute cu sirg hrana .Ca hrana in timpul cresterii puilor se da in ratie ou de gaina fiert si ras ,amestecat cu pesmet ,pupe de furnica ,viermusi tocati,dughie si mei .
Dupa o saptamana puii scot strigate puternice prin care cer hrana .la virsta de 18-25 zile parasesc cuibul ,la inceput sint speriosi incat se ascund oriunde .De regula aceasta teama dispare repede .Puii sburati din cuib au penajul de culoare cenusiu murdar ,cu pene rosii pe tirtita .Dupa trei saptamani incep sa se hraneasca singuri ,dar cer in continuare hrana parintilor .Adesea femela depune un alt rand de oua ,in acest timp masculul continua sa hraneasca puii.
Cind acestia devin independenti trebuie separati de parinti pentru a evita eventualele certuri intre ei si adulti .Acum este momentul ca pe langa ou ras amestecat cu pesmet sa li se dea tain format din mult glant ,dughie si putina samanta de niger si hrana de origine animala pupe de furnica si viermisori taiati.
Napirlirea tineretului se produce la 3-6 luni de la iesirea din cuib si decurge foarte incet,terminandu-se uneori abia dupa 8 sau 12 luni -s-au semnalat cazuri in care napalrirea s-a incheiat dupa 18 luni.
Sexele pot fi deosebite mai devreme incat masculii incep sa cante mai de timpuriu .pentru a fi usor recunoscuti se recomanda sa li se puna inele deschise colorate ,pentru a fi sigur deosebiti de femele .Pasarile binsen sint destul de longevive-in conditiile unei intretineri corespunzatoare pot ajunge la varsta de 10-15 ani.
